Concluzia lui Nicu Bocancea, privită într-un mod general e și titlul acestui material, pentru că exprimă în cuvinte simple o meserie, o vocație.

Ca și reprezentant al României, prin Asociația Antreprenorilor din Domeniul Floristic, a participat  la Europa Cup 2022, o competiție de floristică importantă. Evenimentul a avut loc între 26 și 28 august, în orașul Katowice, din Polonia.

Iubirea, dedicarea, perseverența, educația floristică, susținerea necondiționată a echipei și munca continuă sunt atributele esențiale care l-au ajutat să obțină locul 4 în acest concurs, pentru România.

Nicu Bocancea împreunǎ cu #echiparacheta continuǎ tradiţia de 50 ani, pentru Floraria Iris din Bucureşti.

Europa Cup 2022 a adunat în competiție 16 floriști,  care au parcurs  6 probe de concurs, 4 cu teme anunțate și 2 cu temă-surpriză. În seara de gala a finalei s-a desfășurat ultima probă din concurs și ceremonia de decernare a premiilor.

„Au fost zile extrem de intense, cu multă adrenalină, dar, în primul rând, am fost mândru că am putut urca steagul României pe scena celei mai importante competiții de floristică din Europa. Europa Cup nu este, așa cum probabil pare în ochii iubitorilor de flori, un concurs de frumusețe dedicat florilor, ci unul în care timpul, conceptul, designul și tehnica se împletesc pentru a crea mixul perfect. Este multă rigoare într-un astfel de concurs, foarte mult efort fizic și mental depus, multe criterii de notare și foarte multe elemente de care juriul ține cont în acordarea punctajului”, spune Nicu Bocancea.

Prima probă de concurs a fost și design-ul preferat de Nicu, dintre lucrările sale –  Un corp uman realizat din tuburi de perfuzii și sârme, cu o inimă de piatră din care porneau sute de fire de flori așezate în seringi de diferite dimensiuni. Crearea designului a fost inspirată din melodia  „Inimă, nu fi de piatră!”și a fost gândită ca o creație inedită pentru absolvenții unei Facultăți de Medicină.

A două probă din concurs, „Dancing in the rain” a obținut al doilea cel mai mare punctaj al probei, dintre toate lucrările concurenților – Un copac reinterpretat cu ajutorul unei instalații de irigare, zeci de picături de ploaie dintr-un burete special de culoare neagră, flori tropicale și mere confecționate manual din aproximativ 25000 de spini de trandafiri, un detaliu la care s-a lucrat peste 3 săptămâni.

A treia probă din concurs a fost realizarea unui buchet inspirat dintr-o melodie a unei trupe poloneze din anii 70 – flori în culorile mării înspumate, așezate în forma unor vele de vapor purtate de vânt pe o bază din policarbonat topit.

A patra probă din concurs – „Dancing queen” în arta gândită și creată de Nicu Bocancea, a fost realizarea unui corset din mii de mărgele negre, unele dintre ele cu aplicații manuale de aur, pe care se putea remarca o floare de Protea reconstruită printr-o tehnică inovativă, poziționată pe un manechin.

A cincea probă surpriză cu timp de execuție de 60 min a constat în realizarea unui design din plante de iederă și orhidee.

A șasea probă a fost susținută doar de primii 6 clasați, în urma punctajelor obținute la probele anterioare, s-a desfășurat în cadrul galei de premiere și a constat în realizarea unui aranjament din flori tropicale.

Și pentru ca toate lucrurile să fie duse la bun sfârșit, după finalizarea concursului, Nicu Bocancea a continuat și în Katowice, #manifestpentrufrumos, un proiect derulat pe străzile din București. A luat la pas străzile orașului și a oferit buchetul creat pentru proba 3.

Lucrările sale “au adunat puncte, aplauze, aprecieri, blitzuri, au fost măsurate și evaluate matematic, au adus premii și recunoaștere, însă menirea florilor este aceea de a stârni zâmbete și emoții și l-a dus acolo unde se face cel mai frumos schimb de energie, pe străzile poloneze.”

„Avem mare potențial în floristica românească, avem oameni talentați, creativi care iubesc florile și lucrează minunat cu ele. Am reușit cu toții să împingem industria noastră în elita mondială, să devenim cunoscuți în lume și nu ne oprim aici”, declară Nicu Bocancea, în urmă participării la Europa Cup 2022.

E o concluzie firească exprimată frumos, care înglobează certitudinea prezentului și speranța viitorului pentru domeniul floristic din România.

Florist – Designer florist – Master florist

În marea majoritate a cazurilor, noțiunea de Florist și Designer florist se folosesc în același scop! Nimic mai fals!

Termenii Florist, Designer florist și Master florist, nu au o reprezentare în legislația românească, deocamdată. Sunt folosiți, de regulă, doar la nivel declarativ, preluați din dicționarele altor țări, unde aceștia sunt explicați și folosiți ca atare.

Pentru România, deocamdată, recunoașterile legale, pentru această meserie, se numesc FLORAR DECORATOR cod COR 611203 și DESIGNER FLORIST cod COR 347136, conform Autorității Naționale pentru Calificări, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

În România se organizează, deocamdată, doar cursuri de calificare pentru Florar Decorator. Pentru Designer Florist nu există încă catedră, în nicio universitate și nici standard ocupațional.

Chiar și așa, Asociația Antreprenorilor din Domeniul Floristic din România este conștientă de aceste aspecte și are în vedere proiecte viitoare, prin care să modifice
și să legifereze termenii specifici, uzuali pentru această meserie. Indiferent de denumirea sau nivelul acestei meserii, Conștiința, Deontologia și Profesionalismul sunt cele trei cuvinte care ar fi bine să definească și să ghideze parcursul profesional, în această meserie.

Termenul de FLORIST, în România, asimilat ca și Florar Decorator, ca și meserie presupune:
–          cunoaşterea tehnicilor de prelucrare a materialului vegetal şi de utilizare a accesoriilor în aranjamente florale
–          că posedă cunoştinţe temeinice referitoare la însuşirile morfologice, estetice si botanice, forme si ierarhii ale materialului vegetal şi stăpâneşte mijloace tehnice de transpunere în cadrul buchetului/aranjamentului floral a elementelor si principiilor de design floral
–          aprovizionarea cu materii prime şi materiale din care sa confectioneze buchetele/aranjamentele florale
– executarea lucrărilor de curățare, hidratare şi pregătirea florilor tăiate şi a materialului vegetal si expunerea si/sau depozitarea lor
–          prelucrarea materialului vegetal în vederea asamblării în aranjamente florale/buchete, in funcție de scopul valorificării
–          că își dezvoltă de obicei modelele de produse finite din flori, plante și verdeață, astfel încât să poată răspunde imediat cerințelor clienților

Un DESIGNER FLORIST este un artist care folosește materiale vegetale și flori pentru a crea compoziții speciale, diferite de modelele de produse finite, prezente uzual în florării sau ateliere florale. Modelele lor tind să fie creații unice și în funcție de designul floral, pe care îl realizează, ei parcurg un întreg proces, de la etapa de concepere, proiectare, până la realizarea efectivă a lucrării rezultate.

Designul floral se clasifică în mai multe direcții:
–        pentru evenimente
–        pentru vitrine
–        pentru expoziții
–        pentru competiții, etc

Comparativ cu un florist, un designer florist este mai implicat în procesul de creație artistică a unei anumite lucrări de design floral. Stilul și estetica pot fi unice. Designerii floriști sunt lăsați să viseze, să-și imagineze, și să pună în practică viziunea proprie și tot bagajul de tehnici specifice. De la acest nivel, deja, designerii floriști sunt în căutarea și găsirea unei „semnături” proprii.

„Semnătură” înseamnă:
–         că poți să știi cine a realizat o anumită lucrare de design floral, fără să vezi scris numele autorului
–        că artistul interpretează într-o manieră unică și distinctă, educația și practica asimilată, într-un mod ușor de recunoscut
–        că a acumulat atâta experiență, astfel încât să-și poată crea din design floral, o zona de confort proprie
–        să încorporezi în toate lucrările, de fiecare dată, aceleași elemente distinctive unice

Atenție! A nu se considera că folosirea cu preponderență a unui tip de flori înseamnă „semnătură”! E mai complicat decât atât și include mai multe elemente – stil, aspect estetic, adâncime, transparență etc.

Dacă ești florist nu înseamnă că ești sau poți fi și designer florist! Dacă ajungi designer florist, obligatoriu treci prin etapa de florist, dar e nevoie  de mai mulți ani de practică și de o pregătire superioară.

Floriștii pot fi designeri floriști, însă nu toți reușesc! Nici nu e obligatoriu, atâta vreme cât conștientizăm foarte clar care ne e locul în piață!

Atenție! Cunoașterea și asimilarea principiilor, regulilor și a cât mai multor tehnici înseamnă că ești un florist educat, nu înseamnă că ești designer florist! Par destul de asemănătoare, dar în esență nu sunt unul și același lucru, nu-i așa? Atât floriștii, cât și designerii floriști lucrează pentru diferite ocazii și evenimente.

Pentru a putea înțelege mai bine diferențele, ne imaginăm un exemplu. Pentru o nuntă, floristul aduce o arcadă gata făcută și se folosește de tehnicile dobândite, pentru a o decora cu flori, în diverse moduri, respectând elementele și principiile de design floral. Designerul florist e cel care concepe și realizează el forma structurii, într-o manieră proprie și folosindu-se de toate coordonatele expuse mai sus. În unele cazuri, folosirea florilor intră chiar într-un plan secundar.

Atenție a nu se confunda buchetele și/sau aranjamentele florale de dimensiuni mari cu designul floral!

Ultima etapă în dezvoltarea educațională a floristului se numește MASTER FLORIST. La acest nivel designul floral e artă. Caracteristicile generale ale unui Master florist sunt următoarele:
–        își pune amprenta asupra acestui domeniu, în asamblu, prin schimbări majore pe care le poate face la nivel de teorie educațională
–        inventează noi tehnici, aduce plus valoare inspirațională
–        e designerul florist cu mulți ani de practică, care și-a găsit calea, și-a asumat-o, a validat-o și e dispus să o împărtășească
–        are  un mod de viață și de gândire diferit, e despre asimilare la nivel mental a unor principii de ghidare în domeniul floristic

Cele patru direcții generale nu se exclud una pe cealaltă, doar împreună formează imaginea de ansamblu a unui Master florist.

Validarea calității de Master florist nu e dată doar de obținerea unei diplome, în urma absolvirii cursurilor pentru această calificare. Validarea acestei calități e măsurată în portofoliu. Acesta se construiește în zeci de ani de studiu, cercetare, inovare și practică.

Sperăm că acest material să vină în ajutorul celor ce practică o meserie în domeniul floristic, prin lămurirea unor aspecte importante pentru acest domeniu!

„Talentul” și „pasiunea” ca și termeni, poate prea des folosiți în acest domeniu, pot fi sinonimi cu multe din informațiile prezentate pe larg, în acest material, dar nu suficienți!

Revenim într-un articol viitor, pe acest subiect, în care detaliem procesul de vânzare si ierarhizam clienții finali, pentru fiecare din cei trei termeni: Florist, Designer florist și Master Florist.

Tomas De Bruyne – European Master Certification, Belgia

Tomas De Bruyne este unul dintre cei mai talentați designeri de evenimente florale de astăzi, specializat în designul floral arhitectural și conceptual al spațiului. Este unul dintre cei mai căutați și respectați designeri florali internaționali de astăzi.

Tomas a publicat 15 cărți de inspirație și dedicate educației floriștilor, este un designer invitat la numeroase evenimente și demonstrații florale, este arbitru acreditat Florint și anul trecut a făcut parte din juriul Cupei Mondiale de Artă Florală. De asemenea, Tomas a fost publicat și intervievat în peste 60 de reviste de renume din întreaga lume și este inițiator și lector în cadrul programului educațional European Master Certification.

Cum ați defini conceptul de comunitate, prin prisma experienței dumneavoastră?

Comunitatea își găsește elementele definitorii, în rimul rând, atunci când un grup de oameni, cu interese și caracteristici comune se reunesc într-o formă sau alta.

Evident, simpla adunare a membrilor acesteia nu este suficientă pentru ca o comunitate să creasă și să se dezvolte. Depinde pe de o parte de cei ce își asumă leardeship-ul să definească și să comunice cât mai bine elementele pe care membrii le au în comun. Cu cât sunt mai clare condițiile esențiale de partajare, cu cât e mai bine enunțat scopul și sunt trasate obiective, cu atât mai ușor este ca membrii acelei comunități să se regăsească și să contribuie la binele comun. Și accentuez importanța contribuției membrilor, pentru că o comunitate definită la nivel ideologic nu va exista cu adevărat fără ca cei reprezentați de ea să participe activ la dezvoltarea ei.

Ce cuvinte cheie sunt atribuite specific unei comunități florale?

Conexiune, sprijin, creștere și socializare.

De ce este o comunitate floristică relevantă în opinia dumneavoastră?

Sunt multe rațiuni pentru care relevața unei comunități a floriștilor e relevantă. Pe de o parte este nevoia de a face parte din ceva mai mare decât noi înșine. Noi, ca membri ai acestei comunități, împărtățim aceleași interese și suntem mânați de aceeași pasiune iar aceste premise ne permit să interacționăm productiv pentru a putea influența ceea ce se întâmplă în cadrul industriei florale și, evident, să ne susținem reciproc în demersurile noastre.

Apartența la o asociație poate fi activă sau pasivă, fiecare variantă fiind în felul său importantă atât pentru individ, cât și pentru comunitate. Condiția de membru, în oricare din ipostaze, duce la crearea de legături cu alți colegi de breaslă, la consolidarea relațiilor interumane și colegiale, dă forță comunității pentru reprezentare în fața unor instituții. Profesia noastră, deși propulsată de un demers creativ intim nu e o meserie solitară. Noi lăsăm florile să ”vorbească” în relația cu clientul final, dar relațiile dintre noi trebuie să se bazeze pe comunicare, competitivitate, fair play și respect reciproc. Sunt principii care trebuie să ne ghideze.

Conceptul de comunitate locală, în special cu această pandemie a devenit un punct de reper. Cum vedeți că evoluează acest concept în contextul comunității globale în care încă ne regăsim?

Este clar că oamenii în perioade incerte caută întotdeauna persoane cu același mind-set pentru a avea un sentiment de siguranță, de confort dacă doriți. Cel mai bun mod să îți regăsești stabilitatea în astfel de perioade tulburi este să faci parte dintr-un grup care are aceleași idei și urmărește aceleași scopuri. Devine mai ușor să îți clarifici propriile idei pentru că ele sunt reflectate de cele ale grupului. Un grup este întotdeauna mai puternic decât un individ, asta e o certitudine ce provine din însuși ADN-ul nostru.

Viziunea și misiunea fiecărei comunități locale sau globale sunt liantul dintre cele doua concepte. Comunitățile locale vor atrage localnici în timp ce un ”popor” internațional se raportează la probleme globale. Oamenii pot face parte dintr-o comunitate locală pentru anumite interese care servesc o anumită arie geografică și pot fi în același timp, membrii ai unei comunități globale prin urmărirea unui scop care are aplicabilitate pe tot mapamondul.

Dacă lucrezi în domeniul sănătății, spre exemplu, și meseria ta se concentrează pe problemele locale din zona de rezidență, nu înseamnă că nu poți fi parte a comunității globale prin grija față de mediu, chestiune ce afectează toată planeta.

Am ajuns de la local la global și am revenit din nou la local din mai multe motive. Revenirea completă la local este însă de neconceput, deoarece societatea economică s-a adaptat deja acestui mod global de a gândi. Dar, în opinia mea, comunitățile locale care se concentrează pe provocările locale directe vor crește, asta și datorită conștientizării faptului că ”a da înapoi comunității tale locale” e o mentalitate ce trebuie să ne-o însușim.

Sunt multe argumentele pentru care lumea se îndreaptă către comunitățile locale: dorința de a le susține, relațiile personale, experiența directă cu omul din spatele unui business etc. Dezvoltarea acestor comunități locale nu va schimba însă faptul că suntem o mare familie pe acest Pământ iar contribuția fiecăruia contează și în plan global.

Unde se află florarul individual într-o comunitate?

O comunitate funcționează atunci când toate părțile sunt satisfăcute și li se împlinesc așteptările, știind că asocierea este un vehicul care să permită acest lucru.

Din perspectiva membrilor, atenția fiecăruia se îndreaptă în mod firesc spre el/ea și în ce mod și cât de departe este voința de a fi angajat în comunitate e o decizie personală. Energy goes where energy flows! Investirea de energie, timp, resurse pentru a contribui dincolo de interesul personal va genera rezultate pe măsură.

Din perspectiva comunității, organizația care o reprezintă este condiționată și de cât de multe instrumente are la dispoziție pentru a-și reprezenta membrii. O comunitate are grijă de membrii săi și acest lucru poate fi văzut pe diverse paliere, în funcție și de context. Cert e că, ambele părți sunt interdependente și conectate, plus valoarea pentru binele individual vine din binele comun și viceversa, reușita fiecărui individ contribuie la dezvoltarea comunității. Și revenind la întrebarea anterioară, relevanța unei comunități este determinată și de aceast aspect.

Nu sunteți străin de România, prin experiențele anterioare și oamenii pe care îi cunoașteți – unde vedeți țara noastră în contextul actual, din punct de vedere ”floristic”?

Oriunde am călătorit am facut-o cu mintea deschisă și cu o reală dorință de a cunoaște oamenii pe care i-am întâlnit, așa cum sunt ei.

Industria floristică din România nu pot spune că mi-e foarte familiară, dar de fiecare dată când am venit aici am fost plăcut surpins să găsesc colegi dornici să învețe, cu putere de muncă și cu deschidere către a evolua în meseria ce și-au ales-o. În plus, sunt mândru că o parte din floriștii români mi-au fost studenți la European Master Certification și îi urmăresc în continuare, ei fiind parte acum și din comunitatea globala a EMC.

Cred că această dorință de evoluție și permanentă dezvoltare este puțin spus importantă pentru viitorul floristicii în România și vă încurajez să urmați calea dezvoltării și educării personale, să nu ezitați să contribuiți la întărirea comunității voastre locale și să deveniți o forță în comunitatea noastră globală.

Pasiunea pentru muncă și dragostea pentru flori sunt lucruri care ne vor ajuta întotdeauna să fim mai buni, individual și mai puternici, împreună!

Prima editie a Cupei Romaniei de Arta Florala a avut loc in perioada 31 octombrie -1 noiembrie 2017, sub umbrela AADF – Asociatia Antreprenorilor din Domeniul Floristic. Motivatia unor floristi pasionati si determinarea AADF in a promova floristica romaneasca au avut ca rezultat un eveniment spectaculos destinat operatorilor din domeniu. Acestia au putut astfel vedea trendurile in floristica si cat de importanta este inovatia in designul floral.

Evenimentul a debutat in 31 octombrie cu o demonstratie florala sustinuta de Nicu Bocancea, Pirjo Koppi si Tiina Koskinen, pe decoruri specifice sarbatorilor de iarna. Fiecare dintre cei trei floristi a transmis o parte din experienta sa.

Tiina ne-a aratat cum din 2-3 elemente se pot obtine decoratiuni simpliste, dar spectaculoase. Pirjo ne-a impartasit atat secretul prospetimii florilor roz care in permanenta ii decoreaza parul la evenimente J cat si faptul ca mereu incearca sa foloseasca orice accesoriu banal care o inconjoara. Iar de la Nicu Bocancea, urmarindu-i atenti fiecare miscare, am incercat totusi si sa-i „furam” cat mai multe sfaturi despre cum sa ne gestionam afacerea cu flori :)

Competitia propriu zisa a avut loc in 1 noiembrie 2017 si s-a desfasurat dupa reguli internationale aplicate in toate concursurile din tarile europene cu traditie in floristica si a vizat compararea indemanarii, a talentului si a creativitatii concurentilor. Juriul a fost unul international:

• Dl. Marios Vallianos din Grecia, presedinte Athens Florist Association

• Pirjo Koppi din Finlanda- locul III la Europa Cup Genova 2016

• Nicu Bocancea, florist roman, ambasador Floral Fundamentals si participant la numeroase demonstratii internationale, lucrarile sale regasindu-se in publicatii de referinta in floristica mondiala.

Sistemul de jurizare a fost cel folosit si de catre FLORINT si a presupus acordarea unui numar de maxim 100 puncte, pe urmatoarele criterii: tehnica, compozitie, culoare si idee.

3 probe la Cupa Romaniei de Arta Florala

Proba I a fost intitulata „Cina la Castelul Peles” si tema acesteia a fost realizarea unui aranjament floral de masa pentru unul din saloanele Castelului Peles, unde sase celebritati internationale urmeaza sa serveasca cina. Aranjamentul floral necesita a fi in deplina concordanta cu nivelul locatiei si al oaspetilor.

Proba II, intitulata „Buchet sceptru cu tema holywoodiana” a presupus realizarea unui buchet oferit de un extraterestru unei pamantence

Proba a III-a a fost o proba surpriza, in care concurentii urmau sa realizeze o lucrare din florile si materialele puse la dispozitie de organizatori: buchet hand tied.

Concurentii la prima editie a Cupei Romaniei de Arta Florala sunt 8 floristi cu ani de experienta in domeniu, care au urmat cursuri de perfectionare, unii cu multe participari la competitii de profil din tara si strainatate:

Ioana Mihai Nechifor – Sibiu

Alexandra Gita – Bistrita

Irina Butnariu – Craiova

Oana Moimascu – Galati

Dhaniel Nora – Bucuresti

Emilia Balan – Iasi

Alina Balanescu – Piatra Neamt

Adriana Samartineanu – Cluj-Napoca

Locul 1, cu 229 de puncte a fost adjudecat de Alina Balanescu. Premiul sau consta in participarea la modulele organziate in 2018 din cursul ”Master-Florist” de catre AADF – Asociatia Antreprenorilor din Domeniul Floristic in parteneriat cu Ivan Bergh Floral School. Pe langa o experienta educationala de exceptie, Alina va primi si un certificat european.

Locul 2, cu 220 de puncte a fost acordat lui Dhaniel Nora. El a primit un voucher in valoare de 200 de euro oferit de Heemskerk Flowers si va participa la un whorkshop minunat ”Floristica-O afacere de succes”.

Locul 3, cu 207,2 puncte a fost acordat floristei Ioana Mihai Nechifor. Premiul sau consta intr-un voucher de 100 euro oferit de Heemskerk Flowers si un voucher de 200 de lei din partea Cristea Lumanari.

Parteneri in organizarea evenimentului au fost:

Heemskerk Flowers

Celoplast – produse practice pentru o floristica moderna

Gardenia Decor

Floraline

Cristea Lumanari

Jemima Miclaus – Photos with Love

Iosif Miclaus Photographer

Hotel Mara Sinaia

Speram ca in 2018 numarul concurentilor la competitie sa fie mult mai mare! Cu siguranta sunt multi floristi talentati care pot oferi floristicii romanesti o parte din darul lor.

 

Pe masura ce un sector de activitate prinde contur tot mai evident si inregistreaza o dezvoltare din ce in ce mai accelerata, din interiorul sau se detaseaza reprezentanti, lideri, grupuri care se exprima in numele sau si care ii urmaresc si apara interesele. In Romania, floristica reprezinta un domeniu de activitate foarte tanar, prin urmare avem putini „promotori” in comparatie cu alte tari, dar la nivel european si mondial, acest domeniu a dat nastere unor multor organizatii deja cu traditie, care in prezent deruleaza proiecte foarte ample destinate sa sustina continua dezvoltare a activitatilor sale.

Una din aceste organizatii este FLORINT – International Florint Organization, o organizatie non-profit care uneste asociatii nationale de floristi din peste 20 tari europene si in prezent duce tratative de aderare si cu tari din afara spatiului european.

Federatia a fost fondata in 1956 la Strasbourg de catre un numar restrans de asociatii de floristi preocupati de efectele integrarii europene, dar care, in acelasi timp, au intrevazut oportunitati de colaborare benefice sub umbrela unei entitati multinationale.

Florint este o organizatie care reuneste aproximativ 100.000 floristi europeni care genereaza un venit estimat de 15 bilioane de euro. Peste 350.000 persoane isi castiga existenta intr-o florarie, dintre care 150.000 se estimeaza ca sunt angajati.

Misiunea Florint este de a facilita dezvoltarea industriei floristice  prin reprezentarea intereselor asociatiilor membre  in fata organizatiilor care guverneaza legislatia la nivel european ( in special in fata Comisiei Europene).

Principiile Florint presupun crearea de valoare adaugata membrilor sai, formularea in mod articulat a intereselor strategice  din zona de retail din Europa in mod special si promovarea si mentinerea unui mediu sanatos pentru floristica de pretutindeni.

Florint deruleaza proiecte in 4 mari directii:

1.     Sustine comertul cu flori. Florint este recunoscut de catre Comisia Europeana drept organismul reprezentativ al acestui sector. Printr-o intensa activitate de lobby la CE, Florint dispune de reprezentare in diverse birouri ale CE, in grupuri de discutii din cadrul CE si alte organizatii cu influenta semnificativa in  luarea de decizii legislative. De asemenea exista aliante strategice incheiate cu alte grupuri internationale cointeresate, precum Union Fleurs

2.     Educatia in floristica. Considerand ca pentru succesul oricarei afaceri este fundamental sa fie gestionata de persoane bine educate, indiferent ca este vorba despre angajati sau angajatori, Florint a dezvoltat o platforma educationala impreuna cu Flornet – Asociatia Scolilor Europene de Floristica. Prin platforma Florint/Flornet se doreste derularea de activitati prin care sa sporeasca profesionalismul si iscusinta in domeniul floristic. In acelasi timp aceasta este un bun instrument de sporire a imaginii floristilor de pretutindeni, indiferent ca sunt inca in formare sau deja pesoane cu experienta.

Principalele obiective ale platformei Florint/Flornet sunt:

• continua cercetare si progresul tehnic in programe educationale profesionale in floristica (Vocational Educational Training – VET), cresterea nivelului de educatie in floristica in intreaga Europa,
• monitorizarea schimbarilor din industria floristica in context global,
• dezvoltatea de relatii internationale in cadrul si in afara Uniunii Europene, incurajarea interactiunilor multiculturale, mentinerea unui dialog deschis cu toate organismele cointeresate in floristica.

3.     Mediu competitional. Inovatia si indemanarea rasar cu precadere in acest mediu, indiferent ca este vorba de competitii nationale, regionale sau internationale. Provocarile date de explorarea unor noi tehnici, noi stiluri, folosirea de materiale atipice, toate au ca rezultat acumularea de multe informatii intr-o perioada scurta de timp. Schimbul de experienta in mediul competitional aduce impreuna mari grupuri de floristi de pretutindeni si determina crearea de noi relatii de lunga durata.

Principalele consursuri organizate de Florint sunt Campionatul European de Floristica – „The Europa Cup” si Campionatul Tinerilor Floristi Europeni – „Eurofleurs” . Ambele competitii au loc din 4 in 4 ani.

4.     Perfectionarea sistemului de jurizare. Pentru o calitate ireprosabila a actului de jurizare, Florint si partenerii sai dezvolta programe de „scolarizare” pentru juratii din domeniul designului floristic. Jurizarea competitiilor europene se desfasoara dupa „Sistemul celor 100 de puncte”, sistem cu a carui metodologie candidatii la jurizare au ocazia sa se acomodeze in cadrul unor cursuri specializate. Absolvirea acestor cursuri le confera statutul de „Jurat European Oficial”. Ulterior ” Sistemul celor 100 de puncte” a fost mult imbunatatit, fara a se renunta la metodoligia specifica acestuia, insa noul sistem „The Judges Certification System”  prevede o pregatire mult mai riguroasa a potentialilor jurati. Un jurat poate activa mai intai doar la nivel national, dupa care poate aplica pentru evaluarea specifica statutului de jurat international.

Pentru informatii legate de asociatiile membre Florint puteti accesa www.florint.org. In prezent lista membrilor include  si 3 asociatii cu statut de candidat la afilierea Florint: AADF – Asociatia Antreprenorilor din Domeniul Floristic, Romania, EESTI Florist – Estonia si Ukrainian Florist’s Society – Ukraina.

Informatiile din acest articol au fost preluate de pe www.florint.org